Printr-o decizie civilă pronunțată la data de 6 iunie 2024 de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal au fost admise apărările pe care „Șuta & Nistor – avocați asociați” le-am formulat și susținut în fața instanței supreme, în beneficiul clientei noastre, o unitate administrativ teritorială din județul Satu Mare și, în consecință, a fost respins recursul adversarului – Administrația Fondului pentru Mediu – împotriva sentinței favorabile, pe care am obținut-o și în primă instanță, la Curtea de Apel București – secția contencios administrativ și fiscal.
Administrația Fondului pentru Mediu a pretins clientei noastre restituirea sumei acordate cu titlu de finanțare, adică peste 11.000.000 de lei (echivalent cu aproximativ 2.000.000 de euro), însă argumentele pe care le-am invocat în apărarea acesteia au determinat pronunțarea, atât de Curtea de Apel București, cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție a unor soluții favorabile care au avut ca efect exonerarea clientei noastre de la restituirea sumei de bani mai sus menționate.
Câștigând acest proces, cu consecința respingerii pretențiilor Administrației Fondului pentru Mediu, a fost înlăturată obligarea unității administrativ teritoriale din județul Satu Mare de a restitui/plăti finanțatorului suma de 2.000.000 de euro, ceea ce ar fi avut consecințe dezastruoase asupra bugetului clientei noastre, constând, în concret, în falimentarea acesteia, având în vedere imposibilitatea de a restitui această sumă de bani.
Interesante sunt cele reținute de către Înalta Curte de Casație și Justiție care, invocând practica Curtii de Justiție a Uniunii Europene a stabilit lipsa culpei contractuale a clientei noastre, constând în executarea cu întârziere a obligației acesteia de a prezenta dovada plății contribuției proprii și a cheltuielilor neeligibile pentru facturile prezentate la cererile de tragere anterioare. Instanța supremă a analizat, concomitent, lipsa proporționalității măsurii dispuse de către autoritatea administrativă de restituire a finanțării de 2.000.000 de euro, prin actele administrative pe care le-am contestat, raportat la culpa minimă a clientei noastre de a prezenta la timp dovada (ordinele de plată) contribuției proprii din efectuarea investiției (construirea statiei de epurare si a sistemului de canalizare a comunei) și a cheltuielilor neeligibile pentru finanțare.
Astfel, instanțele de judecată au reținut apărările noastre, conform cărora, cauzele care au determinat întârzierea la plată au fost legate strict de calitatea slabă a lucrărilor executate de către constructor (executant) la o stație de epurare a apelor și la sistemul de canalizare, chestiune care nu era imputabilă unității administrativ teritoriale finanțate cu suma de 2.000.000 de euro, fiind absolut nefiresc să fie obligată la restituirea finanțării din vina exclusivă a constructorului care a executat lucrările la care s-a angajat, la o calitate mult inferioară celei impuse prin caietul de sarcini.
Ca atare, ambele instanțe de judecată au reținut, în unanimitate, că o astfel de măsură ar fi abuzivă deoarece nesocotește principiul proporționalității măsurii dispuse prin actele Administrației Fondului pentru Mediu (revocarea finanțării de 2.000.000 de euro), raportat la drepturile și interesele legitime ale clientei noastre.
Faptul că am salvat-o pe clienta noastră de la obligativitatea restituirii sumei de peste 2.000.000 de euro reprezintă un semnificativ succes profesional, dovedind că determinarea și competența profesională, precum și argumentul juridic adecvat apărării eficace a clientului sunt determinante în câștigarea procesului de către clienții noștri, în devoalarea adevărului și în afirmarea dreptății acestora.
Avocat Dana Cristina Nistor